Înainte, spre Epoca de Aur! Noi veşti bune de la Institutul Cultural Român.

În curând, se va împlini un an de când Institutul Cultural Român îşi va fi redobândit dimensiunea sa naţională şi patriotică,prin numirea profesorului Andrei Marga la conducerea sa. În pofida criticilor orbite de ură, a detractorilor şi conspiraţiilor, Institutul Cultural redevine ceea ce ar fi trebuit să fie, din clipa întemeierii sale- o cetate a spiritului destinată să apere şi să promoveze geniul românesc, o flacără ce arde sub semnul iubirii de glia strămoşească, cu gândul la viitorul demnităţii naţionale, ambasador al României în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. În mai puţin de un an, o nouă Epocă de Aur a culturii pare să prindă contur. Artele infloresc, iar creatorii au, în fine, poarta deschisă către proiecte îndrăzneţe. Costumele populare româneşti, ( căci România este ţara românilor, iar nu a iubitorilor de experimente sordide şi degenerate) este sărbătorit, ca o întruchipare a talentului milenar al poporului din care ne tragem, la rândul nostru.

Şi poate că nici o iniţiativă nu şi-a dovedit utilitatea în mai mare măsură decât întemeierea acestor citadele ale ICR în zonele istorice ale României. Anticipând înţeleapta strategie de regionalizare, Institutul Cultural Român şi Andrei Marga au eliberat energii ce rămâneau ascunse, sub povara cosmopolitismului trecut. Din Maramureş până în Moldova, ca sub atingerea unei raze de lumină, provinciile renasc, iar Institutul Cultural devine, printr-o strategie înţeleaptă, un Oficiu Naţional de Turism ce ne oferă şansa de a ne redescoperi patria.

Iar atunci când numele lui Tudor Arghezi este alăturat acestui efort de încurajare al mândriei naţionale, menirea ICR este onorată şi destinul său de ctitor de cultură reconfirmat. Colaborarea ICR cu instituţiile locale, cu acele Consilii Judeţene mandatate de cetăţeni cu gestionarea interesului public, este, de asemenea, un semn al noilor vremuri. Festivalul internaţional de literatură “Tudor Arghezi”, organizat de Filiala Oltenia- Gorj a ICR la Târgu Jiu şi Cărbuneşti, este exemplul ce ilustrează această abordare optimistă şi luminoasă. Onorarea contemporanilor noştri se impune, după ignorarea acestora în timpurile din urmă. Un intelectual ziditor de Academie şi întemeietor de şcoală literară, profesorul Eugen Simion, primeşte, la vârstă aniversară, “Premiul Opera Omnia pentru contribuţii deosebite la dezvoltarea istoriei si criticii literare românesti.”

Alături de domnia sa, un ilustru fiu al locului , poet şi luptător pentru naţiune în anii în care Nicolae Ceauşescu apăra independenţa României în faţa pericolului extern, Nicolae Dragoş, este omagiat de cei care ţin vie făclia Gorjului cultural: “Premiul Opera Omnia pentru un scriitor de origine gorjenească: Nicolae Dragoş. Premiu oferit de Liga Culturală „Fiii Gorjului” Bucureşti”. Comorile arhitecturale mănăstireşti ale zonei sunt parte din itinerariul pe care ICR Oltenia îl pregăteşte oaspeţilor străini. Căci România este acest pământ în care tradiţia seculară se altoieşte pe trunchiul dragostei de moşie.

Şi toate acestea nu ar fi fost posibile fără devotamentul şi curajul unui vizionar, profesorul Andrei Marga. Ca de obicei, domnia sa nu ezită să pună în pagină, inspirat,gândurile pe care pagina oficială a ICR le preia, oportun.Prezent, la Alba Iulia, la un simpozion dedicat relaţiei dintre religie şi politică, preşedintele ICR a schiţat un sumar bilanţ al luptei sale culturale, din septembrie 2012 încoace. Încurajator şi realist, cuvântul domniei sale se deschide către vitorul României, în contextul provocărilor globale. Noua abordare este îndrăzneaţă, contrastând cu izolarea trecută în turnul de fildeş al artei pentru artă.

Epoca de Aur a României înseamnă nu doar omagierea patrimoniului hulit şi uitat, dar şi articularea unei politici economice şi energetice ce poate acorda patriei noastre un plus de competitivitate. După ce vicepreşedintele ICR a omagiat umbra ilustră a întemeietorului Azerbaidjanului modern, preşedintele ICR dezvăluie un obiectiv ambiţios, acela de participare la elaborarea strategiei energetice naţionale. Poezia şi ştiinţa se unesc, după o lungă despărţire. Epoca de Aur a României începe,în cele din urmă.

“ La noi este, prin tradiție, prea slabă joncțiunea dintre ceea ce se înțelege curent prin cultură și ceea ce fac întreprinzătorii. A invoca inovațiile tehnologice și abilitățile economice drept cultură pare multora, la noi, un sacrilegiu. În fapt, și în România avem de întreținut o relație pozitivă între ceea ce face un institut devotat promovării culturii în lume și întreprinzătorii relevanți din economia țării. Începe o cooperare cu întreprinderile energetice, indigene și externe, și cu alte întreprinderi spre a promova, în același timp, cultura profesională a domeniilor respective și cultura în înțeles cuprinzător.”

Vizionare şi lucide, cuvintele preşedintelui ICR sunt semnul unei renaşteri ce întrece aşteptările scepticilor. Pe drumul către societatea multilateral dezvoltată, Institutul Cultural Român este avangarda ce luminează şi ne inspiră pe toţi. Aşadar, înainte, tot înainte! Către viiitor!